Community. Intelligence. Development.

Proiecte in implementare

Nov 6, 2020

Profitul sau pierderea în raport cu vânzările



Profitul sau pierderea în raport cu vânzările
 
Continuăm analiza indicatorilor de profitabilitate cu rezultatul net raportat la cifra de afaceri, care reflectă profitul sau pierderea companiei prin raportare la vânzări. Rezultatul net este folosit mai departe pentru analiza unor indicatori foarte importanți. Respectiv randamentul capitalurilor atunci când se împarte la capitalurile proprii, sau randamentul activelor, atunci când se împarte la valoarea contabilă a activelor.
Haideți să vedem legătura dintre ultimii doi indicatori. Așa cum am văzut în episoadele anterioare, aproximativ 30% din activele companiilor din România sunt finanțate prin capitaluri proprii și 70% prin datorii. Capitalurile proprii reprezintă aportul acționarilor prin capitalul social și profitul reinvestit. Practic, acesta este un capital RISCAT DE ANTREPRENORI în afacerea respectivă și trebuie remunerat.
Randamentul capitalurilor, sau Return On Equity, așa cum este denumit în limbajul tehnic, reflectă exact acest lucru: profitul net, adică efectul, împărțit la capitalurile proprii, adică efortul acționarilor. Dacă extindem acest raport în doi factori, avem rezultatul net raportat la active, înmulțit cu activele raportate la capitalurile proprii.
Primul raport reprezintă randamentul activelor, sau Return On Assets, așa cum este denumit în limbajul de specialitate, în timp ce al doilea raport înseamnă Levierul, deoarece reflectă gradul de îndatorare. Levierul mediu al companiilor active în România este de 3,3, randamentul activelor este de 4%, ceea ce face că randamentul capitalurilor să fie de 13%.
Randamentul capitalurilor afacerilor din țara noastră este nejustificat de mic, dacă ne gândim că avem aproape cel mai mare risc de țară și al mediului de afaceri din Uniunea Europeană. Nu e de mirare că avem doar 23 de firme la 1.000 de locuitori, cel mai scăzut din Europa. Spre exemplu, Cehia, o țară cu jumătate din populația României, are de trei ori mai multe firme decât noi.
Online-ul, cel mai bun vad comercial al viitorului
Am analizat structura cheltuielilor, cum evaluăm indicatorii de profitabilitate și care sunt cele mai bune tehnici despre estimarea veniturilor. Nu putem să vorbim despre vânzările companiilor fără să exploatăm cel mai eficient canal al prezentului și viitorului, respectiv comerțul online.
Conform unei legi aprobate de Parlament, 15 octombrie este ziua națională a comerțului electronic în România, începând cu 2020.
Retail-ul online din România are o creștere fulminantă. Conform estimărilor Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), cifra de afaceri din comerțul electronic va crește de la 4,3 mld. EUR în 2019 până în jurul a 5,5 mld. EUR în 2020, ajungând astfel până la 2,5% din PIB.
Creșterile anuale de peste 30% din comerțul online sunt alimentate atât de efectele pandemiei, cât și de perspectivele de continuare a migrării consumatorilor către achizițiile electronice.
Mediul online este cel mai bun vad comercial al viitorului, deoarece potențialul de creștere este enorm. Deși 3 din 4 români au acces la internet, doar 29% au cumpărat un produs online în ultimul an, în timp ce media europeană este de 71%. De asemenea, 5% din cifra de afaceri a IMM-urilor din România provine din comerțul online, la jumătate față de media din Europa. Din perspectiva oricărui antreprenor, asta echivalează cu potențial de creștere, pentru că nu doar viitorul, ci și prezentul nostru – al tuturor – are loc din ce în ce mai mult în mediul online.
Contextul generat de pandemia Covid-19 și a măsurilor de distanțare impuse de autorități i-au făcut pe mulți dintre consumatorii români să se reorienteze spre online, în dauna marilor centre comerciale. Mulți antreprenori digitali au înregistrat creșteri în vânzări de două cifre, media fiind de 30-40 sau chiar 50%, în funcție de produsele pe care le-au avut în ofertă. Pentru unele game de produse cu mare căutare cifrele au fost chiar de trei cifre, visul oricărui antreprenor.
Comerțul online NU are granițe convenționale și permite antreprenorilor români să se adreseze clienților europeni. În 2019 s-a înregistrat o creștere spectaculoasă, de trei ori, a cifrei de afaceri a IMM-urilor care au decis să vândă transfrontalier, vânzările internaționale fiind o practică pentru 6% din IMM-urile românești în 2019, față de media europeană de 8%. Prin comerțul online internațional, antreprenorilor români li se deschide o clientelă de 400 milioane de consumatori din Uniunea Europeană, reuniți în Piață Unică Digitală.
 
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

 

Sursa: https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic

Back to Top