Community. Intelligence. Development.

Proiecte incheiate

Nov 18, 2019

CUM INFLUENȚEAZĂ POLITICA MONETARĂ COMPANIILE?



 

 
 

CUM INFLUENȚEAZĂ POLITICA MONETARĂ COMPANIILE? 

 

 

„Cu ce se ocupă banca centrală?”
 
„Ce rol au băncile centrale în economia reală și în special cum influențează activitatea întreprindelor?
Știm că există banca centrală sau banca națională, cum i se mai spune, dar totuși, ce face ea, e chiar așa de importantă în viața noastră? Oare nu se exagerează rolul băncilor centrale?”
 
Auzim, de multe ori în media, că banca centrală a stabilit cursul de schimb la valoarea de x lei/euro, a stabilit rata dobânzii de politica monetară la y%, a hotărât diminuarea rezervelor minime obligatorii la z% din pasivele (depozitele) băncilor. Rata inflației a ajuns la w%! Oare ce înseamnă asta pentru noi și pentru întreprinderile noastre? Sau poate auzim informații mai puțin plăcute: „Banca centrală este de vină pentru creșterea ratelor la creditele luate în franci elvețieni sau euro.”; „Din cauza băncii centrale dobânzile la credite sunt foarte mari, iar întreprinderile nu pot accesa credite pentru dezvoltarea activității lor”.
 
Toate acestea, rata dobanzii de politică monetară, cursul de schimb, rata rezervelor minime obligatorii, creditarea băncilor de către banca centrală, acceptarea depozitelor băncilor de către banca centrală, inflația, sunt noțiuni și elemente care țin de politica monetară a unei bănci centrale, iar băncile centrale doresc existența unor politici monetare eficiente.
 
Ce este de fapt politica monetară? Conceptul de politică monetară este relativ nou în știința economică. Se spune că prima intervenție de politică monetară a fost în 1929, când Federal Reserve, banca centrală americană (FED) a încercat să diminueze efectele crizei financiare, însă în realitate a agravat criza.
 
Politica monetară poate fi definită în mai multe feluri, însă conform unei definiții mai simple, politica monetară este procesul prin care autoritatea monetară a unui stat acționează asupra anumitor variabile monetare pentru a influența anumite variabile economice. Și mai simplu spus, băncile centrale controlează oferta sau cantitatea de bani din piață, acționează asupra volumului/cantității creditului din piață, acționează asupra ratelor dobânzilor din piață și bineînțeles asupra cursului de schimb valutar.
 
Se pare că banca centrală este unul dintre actorii cei mai puternici ai vieții economice. De aceea, politica monetară a băncii centrale este foarte importantă pentru realizarea obiectivelor macroeconomice ale unei țări, cum ar fi: creșterea economică, diminuarea șomajului, asigurarea stabilității prețurilor și echilibrul balanței de plăți.
 
Putem deduce că realizarea obiectivelor macroeconomice se poate realiza prin colaborarea și existența unei legături strânse cu guvernul și celelalte autorități ale statului, cu instituțiile europene și chiar cu asociațiile și organizațiile profesionale și cu sindicatele. Deoarece politica monetară este atât de importantă pentru economia reală, băncile centrale trebuie să își atingă obiectivele în mod eficace și eficient. Unul din instrumentele cele mai importante pentru realizarea obiectivelor politicii monetare este comunicarea.
 
Comunicarea băncilor centrale
O lungă perioadă de timp, băncile centrale erau secretoase, nu comunicau aproape deloc sau comunicau ambiguu. Este renumit mesajul transmis de către Alan Greenspan, fost președinte al Federal Reserve, unei audiențe formate din oameni de afaceri, mesaj care scoate în evidență înclinația băncilor centrale de a nu comunica clar: „Cred că ar trebui să vă avertizez că, dacă vă este foarte clar ceea ce am spus, probabil că m-ați înțeles greșit!” Înainte de 1990, băncile centrale considerau că trebuie să fie opace în comunicare, acesta fiind un lucru necesar. Instrumentele politicii monetare sunt puține și greu de manevrat, băncile centrale putându-se folosi mai eficient de pârghia ratei dobânzii pe termen scurt, însă ele trebuie să influențeze toate dobânzile din economie, precum și prețurile tuturor bunurilor. Începând cu anii ’90, situația a început să se schimbe. Băncile centrale au început un proces de deschidere către public.
 
O lungă perioadă de timp se credea că asigurându-se stabilitatea prețurilor, aceasta este suficientă pentru asigurarea creșterii economice pe termen lung. Astfel, pentru asigurarea cât mai ușoară a stabilității prețurilor, băncile centrale au început să devină transparente. În 1990, Banca Centrală a Noii Zeelande a implementat pentru prima dată țintirea directă a inflației.
 
Pe parcurs, tot mai multe bănci centrale au recunoscut că un angajament credibil, serios, al autorității monetare pentru o țintă numerică exactă a inflației însemna un angajament al acestora de a comunica clar ce se dorește prin intermediul politicii monetare, cum se va ajunge la această țintă, cum se va influența climatul economic, nivelul de dezvoltare economic general. O bună comunicare conduce la creșterea eficacității și eficienței politicii monetare, la creșterea responsabilității băncii centrale și a credibilității ei. Următoarele țări care au adoptat această strategie au fost Canada și Marea Britanie.
 
CULTURA FINANCIARĂ, SPIRITUL ANTREPRENORIAL ȘI EDUCAȚIA INOVATIVĂ            
Totuși, cum poate comunicarea să îmbunătățească implementarea politici monetare? Jenkins (2001) explică faptul că o bună comunicare pune banca centrală și piețele financiare pe aceeași undă de gândire. Înainte de creșterea transparenței băncilor centrale se credea că piețele și agenții economici nu trebuie să cunoască intențiile băncilor centrale în ceea ce privește nivelul dobânzilor de politică monetară, ci dimpotrivă, să fie surprinse de deciziile băncilor centrale, iar agenții economici să reacționeze rapid pentru a-și retrasa strategiile economico-financiare în funcție de nivelul ratelor dobânzilor stabilite de băncile centrale.
 
În ultimii 25 de ani s-a presupus că este util ca piețele, agenții economici, publicul în general să aibă capacitatea să anticipeze deciziile băncilor centrale cu privire la evoluția ratei dobânzii de politică monetară. Dacă piețele și publicul înțeleg obiectivele politicii monetare, precum și instrumentele ce se vor folosi pentru atingerea obiectivelor, dacă piețele înțeleg percepția băncii centrale asupra situației economice a țării, atunci mecanismele de transmisie a politicii monetare vor funcționa mai bine, iar inflația va fi controlată mai eficient.
 
Putem spune că, banca centrală, după o lungă perioadă de opacitate, în prezent are sarcina să promoveze înțelegerea cât mai clară a ceea ce dorește să obțină într-o perioadă de timp determinată în privința nivelului inflației, „să modeleze” oarecum așteptările și comportamentul agenților economici, în așa fel încât să nu fie surprinși de deciziile băncii centrale. În acest fel, autoritățile monetare își îmbunătățesc capacitatea de a atinge nivelul țintit de inflație, contribuind la creșterea economică într-o manieră solidă.
 
Până acum am tot vorbit de ce este importantă comunicarea deschisă pentru o bancă centrală, adică ne-am referit mai mult la nevoile băncilor centrale, fără a ne referi la nevoile agenților economici. Poate că nici nu este nevoie să ne referim la efectele comunicării deschise cu privire la implementarea politicii monetare de către băncile centrale asupra agenților economici, pentru că sunt evidente, implicite. Întreprinderile și publicul general, în mod normal sunt interesate despre lucrurile care le afectează activitatea de zi cu zi, respectiv: care a fost și care sunt previziunile de creștere a prețurilor pentru următoarea perioadă, cum vor evolua ratele dobânzilor pe piața bancară, care va fi posibila evoluție a cursului de schimb valutar, având în vedere situația economică existentă. Banca Națională a României (BNR), după 16 luni de pregătire prealabilă, a adoptat țintirea directă a inflației, în luna august 2015.
 
În această perioadă de pregătire, BNR a îndeplinit și o serie de obiective importante pentru realizarea cu succes a țintirii inflației, cum ar fi: diminuarea ratei inflației sub 10%, creșterea credibilității BNR-ului, creșterea transparenței și responsabilității BNR-ului, îmbunătățirea comunicării cu publicul și piețele financiare, inclusiv în ceea ce privește strategiile de politică monetară. Cunoașterea politici monetare a băncii centrale permite întreprinderilor o îmbunătățire în anticiparea evoluțiilor inflaționiste, ceea ce permite formularea de strategii  de afaceri pe termen mediu, o mai bună organizare a activității lor, o mai bună bugetare a veniturilor și cheltuielor, precum și o creștere a eficienței lor, cu efect benefic asupra întregii economii și a nivelului de trai al populației.
 
Cum influențează deciziile de politică monetară activitatea întreprinderilor?
Operațiunile de politică monetară sunt implementate prin intermediul sistemului financiar-bancar, deci nu există o influență directă asupra activității agenților economici. Banca centrală folosește o verigă intermediară, respectiv băncile, pentru a influența cantitatea și costul monedei, în așa fel încât să se influențeze evoluția economiei și să mențină prețurile stabile.
 
Deciziile de politică monetară se transmit în economie prin intermediul unor canale de transmisie.
Mecanismul de transmisie a politicii monetare reprezintă totalitatea canalelor prin care banca centrală, utilizând un set variat de instrumente de politică monetară, poate influența dinamica cererii agregate și a prețurilor din economie.
 
Există 4 variabile monetare care sunt utilizate de banca centrală pentru influențarea variabilelor economice, și anume: moneda, creditul, dobânda și cursul de schimb. Mai exact, băncile centrale controlează oferta sau cantitatea de bani din piață, acționează asupra volumului/cantității creditului din piață, acționează asupra ratelor dobânzilor din piață și bineînțeles, asupra cursului de schimb valutar. Mecanismul de transmisie a politici monetare este un proces complex care, adaptat economiei românești, poate fi reprezentat în mod simplificat astfel: Sursa: www.bnr.ro
 
 
 
Expert antreprenoriat
Dima Mihaela
 

 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top