Community. Intelligence. Development.

Proiecte in implementare

Nov 5, 2019

Despre managementul timpului



 

 Despre managementul timpului
 
 

Incepand cu varsta de 18-19 ani aveam un obicei de a cumpara zilnic Gazeta Sporturilor (sau Prosport, in functie de unde era Ovidiu Ioanitoaia la conducere). Eram pasionat de fotbal si faceam asta zi de zi, chit ca nu mai aveam bani de nimic altceva in ziua respectiva. Citeam gazeta in transportul in comun si cand imi beam cafeaua, era un fel de prima activitate a zilei.

 

Presa scrisa inca rezista pe atunci.

La un moment dat a aparut ceva fascinant in viata mea. Mi-am cumparat primul smartphone, un Blackberry care isi cara tastatura toata sub ecran. Era un telefon patratos, foarte frumos din punctul meu de vedere si care, mai tarziu, a fost numit de Steve Jobs ca fiind un smartphone “really dumb”, ca toate smartphone-urile de altfel pana la aparitia celebrului Iphone.

 

Dar acel prim smartphone mi-a adus niste “actualizari” in viata mea de atunci, care mi         s-au parut fenomenale. Nu aveam cont pe facebook, daca la asta te gandesti (inca nu era la moda in Romania, pe atunci). Aveam in schimb acces la internet, puteam sa imi accesez cu el contul de email, puteam sa intru pe siteuri si sa citesc presa…

 

Am mai cumparat gazeta o perioada, din obisnuinta, dar in scurt timp am schimbat formatul fizic cu cel online, virtual. Cand imi beam cafeaua si imi faceam si agenda, acum citeam si presa sportiva direct de pe telefon.

 

Raportat la ce se intampla acum, pe atunci asteptam cateodata chiar si un minut ca sa se incarce o paginacu un articol, dar aveam rabdare, pentru ca nu stiam ca se poate in altfel. Rabdarea de a astepta sa se incarce un material pe blackberry era naturala, cumva. Iar articolele pe vremea aia, daca e sa compar cu ce se intampla acum, erau mult mai calitative. Nu vedeai articol de 1-2 paragrafe, nu vedeai titluri “bait & switch”, totul se masura cantitativ. Si ca sa vii in presa cu un articol cantitativ, iti trebuia calitate.

 

Apoi am inceput sa imi verific si mailurile, ocazional scriam unele direct de pe telefon, dar de obicei raspunsuri scurte si la obiect. Eram fericit insa ca acum sunt in contact real cu activitatea mea si ca nu ma poate lua nimic prin surprindere.

 

Si s-a mai intamplat un lucru, de neimaginat inainte. Am inceput sa citesc mai des presa, in special cea sportiva. Acum citeam si la pranz. Mai verificam si contul de email cand eram la masa, sa vad daca a mai aparut ceva intre timp. Daca ma uit in urma, comportamentul meu s-a schimbat destul de mult in perioada aia, pentru ca peste putin timp am dus telefonul in pat cu mine: verificam emailurile din nou, apoi deschideam automat aproape gazeta, citeam 1-2 articole, apoi mai verificam si alte site-uri de stiri inainte sa ma adorm.

 

Apoi am sarit direct la Iphone si capcana s-a strans din ce in ce mai mult in jurul meu. Internetul acum venea cu viteza fulgerului, au aparut din ce in ce mai multe aplicatii, a aparut facebook-ul. Incet, dar sigur, calculatorul se mutase pe telefon iar eu eram continuu conectat la el.

 

Iar intrebarea pe care mi-o pun acum, la mai mult de 10 ani distanta, este daca aceasta tehnologie care s-a dezvoltat in timp real cu mine, ca persoana, a ridicat calitatea vietii pe care o traiesc, sau dimpotriva, a scazut-o.

 

Ce s-a intamplat in anii astia?

 

Intre un telefon pe care il foloseai strict ca sa suni si sa fii sunat, ocazional sa trimiti sms-uri (doar cand nu reuseai sa dai de celalalt la telefon, pentru ca nu era practic sa stai sa butonezi ceva ce puteai comunica verbal) si un smartphone care iti aduce toata conectivitatea posibila in secolul al XXI-lea in mainile tale si pe care il folosesti la aproape orice altceva decat sa suni sau sa fii sunat – s-au petrecut cateva schimbari majore.

Si cand spun asta ma refer in special la modul in care ne-am schimbat noi, ca fiinte umane.

 

     1. S-a dezvoltat industria fragmentarii atentiei

Steve Jobs a spus, la lansarea Iphone-ului, ca scopul lui este ca tehnologia sa devina indispensabila omului, ca o prelungire a corpului. Relatia cu telefonul, de exemplu, sa devina una simbiotica. Scopul asta a fost preluat mai tarziu si de celelalte companii care produceau smartphone-uri. Atata tot ca distanta de la o relatie simbiotica la una parazitara este ca de la limba romana la limba moldoveneasca. Insignifianta.

 

Desi se vrea a ne imbunatati calitatea vietii, in realitate ne tine intr-o continua alergare. Fiind continuu in contact cu tine, ca posesor al ei – esti supus unui bombardament informational pe care nici macar nu il mai percepi. Ai constant acces la emailuri, la mesaje, la jocuri din ce in ce mai complexe (care si ele vor sa te tina cat mai mult in fata ecranuli), la aplicatii care iti cer acceptul ca sa iti trimita notificari (deci sa te aduca inapoi, sa te atentioneze), la articole care de care mai “socante”, ca sa te atraga si ele.

 

Sentimentul este cel al unui copil care merge printr-un bazar si are si bani pe care ii tine la vedere. Toti comerciantii, artistii, actorii, bufonii, animalele de circ, aparatele – tipa, canta, urla dupa tine. Ar fi o experienta interesanta daca nu s-ar intampla zi de zi, de la prima ora la care te trezesti, pana tarziu, cand te culci… si cateodata chiar si cand dormi.

 

Iar viata a devenit, in felul asta, un bazar si un circ. Zgomotele s-au intensificat in timp si s-au dezvoltat. Recompensele sunt din ce in ce mai atractive, asa ca e din ce in ce mai greu sa treci prin bazar fara sa iti iei o vata de zahar pe bat, sa mananci o acadea, sa treci printr-o casa a misterelor sau sa te uiti la un clovn pe picioroange care iti face cu mana. Zi de zi.

 

Aceste zgomote care se hranesc cu atentia si energia ta – se numesc fragmentatori de atentie. Iar concluzia este ca mintea nu se mai odihneste. Nu mai avem rabdare, alergam incontinuu, avem sentimentul ca mereu este altceva de facut, ca timpul este din ce in ce mai putin. Iar calitatea noastra emotionala si psihologica a scazut fantastic.

 

Am devenit dependenti de tehnologie, dar fara sa putem cu adevarat sa renuntam la ea (cum poti face cu orice dependenta de care vrei sa scapi). Cand esti alcoolic se vorbeste de doi mari pasi ca sa te vindeci:

  • Primul este sa recunosti ca ai o problema.
  • Al doilea este sa nu mai bei.

 

Problema este ca, desi calitatea vietii a scazut fantastic in numele unui scop nobil, inca nu avem o constientizare generala asupra acestui fapt. Ceea ce face ca primul pas sa fie cel putin indoielnic, de la om la om, pentru ca a devenit o realitate curenta (nu mai stim cum e in altfel).

Cat despre al doilea pas, este virtual imposibil. In secolul al XXI-lea sa nu mai folosesti tehnologia care ti se pune la dispozitie (si conectivitatea cu care vine la pachet) este o sinucidere profesionala in primul rand, apoi sociala si de apartenenta.

 

     2. Au aparut afectiuni psihice noi!

Da, ai auzit bine. Aici vorbim de cel putin doua boli psihice pe care le dezvolti din cauza smartphone-ului, a fragmentarilor de atentie continue si a conectivitatii prea ridicate:

 

FOMO (“fear of missing out” sau “frica de a nu rata ceva important”) – care are ca simptom ca nu te mai poti bucura de ceea ce faci sau experimentezi, pentru ca altceva mai bun se poate intampla “in lume”; esti intr-o continua cautare a unei experiente mai bune, fara sa ai rabdarea si sentimentul de satisfactie cand faci ceva anume.

 

NOMOPHOBIA – care inca nu a fost recunoscuta oficial ca o boala psihica moderna, dar este studiata in profunzime si deja se construieste cazuistica; este fobia de a nu fi in contact cu telefonul tau (smartphone in special).

 

Stii sentimentul ala pe care il ai cand ti-ai uitat telefonul acasa si simti ca mai ai un pic si faci atac de panica? Nu pentru ca nu stii unde este, ci pentru ca nu poti sa il butonezi o zi intreaga?Ca nu ai acces la mailuri, la facebook, la presa, la internet etc. Si acum ce faci, fara telefon? Respiratia este accelerata si ai ticuri nervoase, duci constant mana la buzunar, de unde iti scoteai telefonul. Si multe alte simptome care iti arata, de fapt nivelul de dependenta la care ai ajuns.

 

Un studiu realizat de compania americana Dscout in 2016 a scos “la iveala” faptul ca, in medie, un posesor de smartphone isi atinge telefonul de nu mai putin de 2617 ori pe zi. 

 

Orice atingere a ecranului a fost luata in calcul. Asta presupune ca daca ai atinge telefonul o data pe secunda, ai avea nevoie de mai mult de 43 de minute pana ti-ai “epuiza” cele 2617 atingeri.

 

Dar si ca “varfurile” acestui studiu (cei aflati in top 10%) ating propriile telefoane de mai mult de 6000 de ori pe zi.

 

In majoritatea cazurilor “aceasta activitate“ nu se intampla “concentrat” intr-o perioada anume de timp, ci pe parcursul intregii zile, in timp ce faci “alte lucruri”. Aceasta activitate se numeste “fragmentarea atentiei”.

 

Nu ne mai putem conecta la o singura sarcina fara sa simtim o nevoie incontrolabila de a pune mana pe telefon (de a verifica ce s-a mai intamplat in lume, de a verifica emailul, facebook-ul, sms-urile etc). Daca nu iti satisfaci aceasta nevoie, incepi sa experimentezi emotii negative similare oricarei dependente (ca atunci cand fumezi, simti nevoia de o tigara si nu ai una la indemana).

 

     3. Cititul & educatia au devenit superficiale!

Probabil ca este cea mai “indrazneata” afirmatie pe care o fac, pentru ca un posesor “conectat” la internet 24/24 printr-un smartphone – ar spune ca dimpotriva, toata aceasta miscare a dus la o crestere educativa. Ai acces la resurse teoretic infinite. “Orice se gaseste pe internet.“

 

Daca excluzi factorul uman, da, accesul la educatie nonformala a devenit nelimitat. Vrei sa dezasamblezi un cuptor cu microunde, intri pe youtube, dai o cautare si gasesti un film care iti arata cum sa faci asta. Vrei sa plantezi un copac in curte care sa creasca REPEDE ca sa te bucuri de umbra? Dai cautare pe google si afli ca acel copac se numeste Pawlonia, dar si ca poate creste in Romania fara probleme. Apoi dai cautare pe youtube si gasesti si pe cineva care s-a filmat in timp ce planteaza un copac. Dupa ce il plantezi tu, faci o poza si o ridici pe Facebook, ca sa stie lumea cat de misto e viata ta. Iar altii iti vor da like, te vor intreba si ei de unde l-ai cumparat, ce probleme ai intampinat etc.

 

Asta este partea frumoasa.

 

Partea urata insa este data de zgomotul din bazar si de modul cum te comporti tu cu toata aceasta “putere”. Nu degeaba, ca parinte, controlezi alimentatia unui copil si chiar accesul la telefon si tableta. Pentru ca stii ca emotional nu este dezvoltat sa se poata abtine de la excese si ca are nevoie de limitari exterioare ca sa il ajute intr-o dezvoltare psihica armonioasa.

 

Dar in secolul al XXI-lea, in noua realitate, suntem cu totii copii care nu ne putem abtine de la excese. Pentru ca telefonul arunca in noi cu dulciuri, jocuri, distractii, distrageri toata ziua. Si asta inseamna ca scopul fiecarui “site” (aplicatie, canal etc) este sa te traga in lumea lui cat mai repede si sa te tina cat mai mult.

 

Astazi, rata a scazut la 0 minute si 55 secunde. In fapt, daca ai ajuns pana aici si ai citit acest articol cuvant cu cuvant, sunt sanse mari sa fi depasit cele 55 de secunde si sa fii exceptia de la regula. Asta este un semn ca suntem distrasi mult mai rapid si ca ne-a scazut capacitatea de concentrare de mai bine de 4 ori decat in urma cu 5-10 ani.

 

Cantitatea asta deinformatie, coroborata cu fragmentatorii de atentie din ce in ce mai brutali – duce la o scadere drastica a calitatii materialelor. In fapt comportamentul nostru s-a schimbat si el brutal. In timp ce citesti un material, inima ta iti bate mai repede, pentru ca incolteste gandul ca “in alta curte e mai verde” si ca alt material probabil iti spune “mai repede, mai frumos” ceea ce citesti aici. Asta inseamna ca nu mai esti concentrat cu adevarat la ceea ce “consumi”.

 

De asemenea, o alta cifra relevanta pentru mine – este ca la inceputuri, in 2011, cititul de pe mobil era insignifiant (tindea spre zero). In 2013/2014 procentul era de aproximativ 5%.

 

Astazi, este de mai mare de 67% fara sa iau in considerare tabletele, care au si ele o felie de placinta.

 

De ce este importanta aceasta statistica? Pentru ca smartphone-ul accentueaza efectul fragmentarii de atentie. Pentru ca practic atunci cand esti pe telefon, cel mai probabil faci “altceva” si te opresti sa verifici ca nu cumva sa se fi oprit lumea in loc in timp ce tu nu erai conectat.

 

Aceasta superficialitate in comportament duce inclusiv la situatii absurde. Spre exemplu, imediat dupa Rolland Garros 2017, cand Simona Halep a pierdut dramatic nu numai finala cu Ostapenko, dar si posibilitatea de a trece pe un incredibil loc 1 mondial, in Facebook circula un articol preluat de foarte multe siteuri dubioase.

 

Titlul spunea – “Simona este pe primul loc mondial!”. In descrierea articolului inclusiv mesajul manipula pe “privitor” catre o distribuire mai departe a stirii in sine: “Simona este pe primul loc mondial, dar nimeni nu da share la aceasta stire!”.

 

Avand in vedere contextul, stirea era intradevar una bomba, pentru ca Simonei ii lipseau putine puncte ca sa treaca in fruntea clasamentului WTA. Doar ca atunci cand apasai pe titlu, articolul era de lungimea unui singur paragraf in care, undeva la jumatate, se mentiona ca este pe primul loc in lume la tenis pe zgura. Ca si cum ai spune ca este lider mondial, dar daca iei in considerare jucatoarele care au fix 25 de ani si 6 luni, cat avea ea.

 

Acest tip de jurnalism de prostitutie se foloseste de titlurile “bait and switch” (“momeste si schimba subiectul”, in traducere aproximativa). Asta presupune un titlu care sa iti fragmenteze atentia prin ceva “socant”, dupa care corpul articolului sa vorbeasca despre altceva decat spune titlul.

 

Din cauza asta cand compar presa de acum 10 ani cu presa de acum, diferentele sunt uriase.

Facebook-ul este cea mai importanta sursa de stiri pentru mai mult de jumatate din populatia Romaniei. Si parerea mea este ca folosirea excesiva a fragmentatorilor de atentie duc la analfabetism functional. Adica – desi poti citi un text, nu il poti interpreta.

 

Spun asta pentru ca am avut mai multi oameni care mi-au trimis articolul in perioada aia si mi-au spus: “A ajuns Simona pe locul 1”.

Iar intrebarea mea instanta era: 

“Ai citit articolul?”

Raspunsul fiind afirmativ in toate cazurile.

Iar concluziile, din punctul asta de vedere, sunt deprimante:

  • ori l-au citit si atunci nu au inteles paragraful, fiind emotional anesteziati de titlu, dar si de graba de a fugi la alta “stire“
  • ori nu l-au citit, ceea ce inseamna ca acum atentia unei persoane de multe ori se poate limita doar pe titlu, nu si pe continut.

 

Timp in care in continuare ne lasam haituti de alti fragmentatori. Si dam incontrolabil din deget scroll, in cautarea a ceva nou, fara sa putem focaliza ceea ce vedem. Si fara sa intelegem ceea ce ni se intampla de fapt.Romania, spre deosebire de alte tari europene, are cateva particularitati cand vine vorba de tehnologie si conectivitate. Mediafax anunta in 2015, acum doi ani, ca peste 73% dintre gospodariile romanesti au smartphone sau tableta, media fiind de 1.1 tablete / gospodarie si 1.5 smartphone-uri per gospodarie.

73% – inseamna ca aprox. 3 din 4 gospodarii au un smartphone la dispozitie.

 

Institutul National de Statistica raporta in 2016, anul trecut, ca 65% dintre gospodariile romanesti au acces la o retea de internet. Iar un raport Eurostat arata in 2016 ca doar 59.3% dintre gospodariile romanesti au wc-ul in casa si acces la canalizare (proprie sau publica). Adica 40.7% dintre gospodariile romanesti au wc-ul in curte, fiind lideri europeni la acest aspect. Bulgarii sunt urmatorii, cu aprox. 25% dintre gospodariile lor avand wc-ul in curte, in conditiile in care media europeana este de 3% !

 

Traducem un pic cifrele astea?

Trei sferturi dintre gospodarii au smartphone.

Mai mult de jumatate au acces la o retea de internet.

Aproape jumatate au, in acelasi timp, wc-ul in curte.

Asta inseamna ca exista o probabilitate ca, atunci cand citesti acest articol, sa o faci de pe un smartphone in timp ce stai pe wc-ul situat in spatele curtii.

 

De asemenea exista o probabilitate ca in anumite gospodarii romanesti care au wc-ul in curte, valoarea smartphone-urilor si a tabletelor sa depaseasca investitia pe care o presupune sa iti faci o baie functionala, cu wc in casa si cu o fosa in curte, in cazul in care nu ai acces la serviciu de canalizare publica.

 

Adica: in loc sa nu mai ingheti de frig cand stai pe wc iarna, in spatele curtii, ai preferat sa cumperi “tehnologie”, ca sa fii in pas cu lumea.

 

Marea problema a nebuniei asteia

Dar cifrele astea sunt mai mult de amuzament si arata o fateta financiara romantica a romanului. Problema reala la nivel de societate, si nu doar in Romania, este ca propriul nostru comportament s-a schimbat atat de mult, a devenit atat de superficial si capacitatea noastra de concentrare a devenit atat de limitata – incat nu mai putem sa ducem la bun sfarsit sarcini aparent banale.

 

Fragmentarea constanta a atentiei, zi de zi, ne duce in situatia in care experimentam emotii negative tot timpul: ne ingrijoram mai usor, ne plictisim mai repede, dormim mai prost, suntem mai obositi, mintea este continuu agitata si nu ne mai putem relaxa.

 

Devenim incapabili sa oprim “zgomotul” din jurul nostru si sa ducem sarcini la bun sfarsit, sarcini pe care, ironic, LE VREM DUSE LA BUN SFARSIT. Iar cand le facem, prin prisma intreruperilor continue, nu putem sa intram in stare de flux, sa ne bucuram de moment si de ceea ce facem.

 

Pentru ca suntem intr-o fuga continua.

Devenim anxiosi tocmai pentru ca acum ne dorim sa facem foarte multe lucruri, dar nu putem sa fim consistenti in nicio directie.

Drumul de la A la B a devenit mai lung si mai anevoios ca niciodata. Iar startul, primul pas, sa intri in actiune, devine mai greu si provoaca mai multe emotii negative ca oricand.

 

Am avut clienti de coaching care imi spuneau ca inainte de a porni o sarcina intrau pe youtube sa vada un filmulet, ca sa se “relaxeze”. Dar un filmulet ducea catre altul, pentru ca orice canal de Social Media stie mai bine cum functionezi tu decat stii chiar tu si iti arunca in fata alte si alte filme pe care VREI sa le vezi. Si treceau ore intregi de vazut filme pe youtube, mintindu-se ca “asta este ultimul”, “inca 5 minute”, “pana la fix”. Iar ziua respectiva devenea compromisa.

 

Imagineaza-ti tipul asta de comportament care se repeta zi de zi, timp de saptamani intregi, pana ajungi la un sentiment de neputinta personala. Iar atunci cand in sfarsit “faci” ce vrei sa faci pana la urma, telefonul incepe sa zbarnaie si sa te atentioneze din 5 in 5 minute: un email, o postare pe facebook, o stire noua, un razboi, un incendiu, un cutremur, o masina lovita de tren, Simona Halep pe primul loc, Becali intra la inchisoare, Tolontan descopera mamuti radioactivi. Si nu se mai opreste.

 

As vrea sa iti dau puterea de a pune stop la toate astea si sa opresti timpul in loc. Si sa te bucuri din nou de viata, sa poti sa pictezi un tablou, sa scrii o carte, sa urmezi o dieta, sa te antrenezi pentru un maraton, sa pornesti o afacere – FARA SA VREI SA LE FACI PE TOATE IN ACELASI TIMP si, poate mai important, FARA SA O FACI CU OCHII IN TELEFON.

 

Trei metode prin care rupi fagmentarea atentiei si REDEVII productiv

Daca ma citesti, probabil deja stii ca experimentez constant tehnici care sa ma ajute sa raman productiv, concentrat, dedicat, disciplinat, in stare de flux. Dar tehnologia s-a dezvoltat atat de mult in ultima vreme si a devenit atat de intrusiva si de importanta in acelasi timp, incat mare parte din aceste tehnici sunt dedicate stoparii fragmentarilor de atentie.

 

Probabil stii ca multitasking-ul omoara creativitatea si productivitatea, pentru ca este un adevar universal acceptat. Cand faci 2-3-4 sarcini in acelasi timp, le faci mai prost decat daca le faci pe rand. Iti ia si mai mult timp, pentru ca la fiecare salt din sarcina in sarcina ai nevoie de reconectare cu ceea ce faci. In felul asta ai multi timpi morti.

 

Daca ai 3 sarcini, sa le spunem A, B si C, si fiecare sarcina are trei pasi (deci 9 in total), cea mai proasta cale ca sa le faci este:

A1 – B1 – A2 – C1 – B2 – C2 – A3 – C3 – B3

Ti-e greu si sa le citesti in ordinea asta.

Cea mai scurta cale, cea mai rapida si cea mai calitativa este:

A1 – A2 – A3 – B1 – B2 – B3 – C1 – C2 – C3

 

In prima varianta nu reusesti sa intri in stare de flux, nu reusesti sa intri pe adancime pe subiectul respectiv, nu poti sa ii adaugi plus valoare si, poate cel mai negativ aspect al muncii tale, nu reusesti sa te bucuri de ceea ce faci. Pentru ca omul nu este construit sa faca multitasking, asta este treaba tehnologiei de fapt. De-asta daca schimbi sarcinile constant, ai nevoie de timpi mari de recuperare si obosesti mai repede.

 

Spuneam ca este unanim acceptat deja ca multitasking-ul omoara creativitatea si productivitatea. Daca lasi tehnologia si internetul sa te opreasca din ce faci – atunci faci multitasking oricum, indiferent daca ramai in aceeasi sarcina pe o perioada mai lunga de timp.

 

Smartphone-ul in sine este o portavoce a multitasking-ului, motiv pentru care, in timp, am testat mai multe metode prin care sa il reduc la tacere cand muncesc.

 

Metoda 1 – tehnici de eliminare a surselor de fragmentare

Aici vorbim de mai multe lucruri pe care le poti face cu scopul de a micsora influenta pe care o are telefonul (tehnologia, conectivatea) asupra ta:

ferestre orare in care nu ai acces la telefon; ideal ar fi sa lasi telefonul in alta camera atunci cand muncesti, relaxezi, dormi – si sa il accesezi doar in anumite perioade ale zilei; este cea mai curata metoda dintre toate, dar nu o poti face mereu. Eu, spre exemplu, am avut mut timp obiceiul sa dau telefonul pe “flight mode” in primele 4-5 ore ale zilei, ca sa nu ma influenteze in ceea ce fac.

 

  • cure de tehnologie; perioade de 1-3 zile in care nu te folosesti de telefon. Este o metoda brutala, dar te pune fata in fata cu propriile tale trairi si devii constient de nivelul de dependenta pe care l-ai dezvoltat in timp. Eu, mai ales ca lucrez mult pe calculator, am o zi pe luna de “free tech day” in care nu ma ating de telefon, laptop, internet in orice forma sau televizor.
  • elimini notificarile aplicatiilor de pe telefon; cam toate aplicatiile pe care le instalezi pe un smartphone iti cer aprobarea ca sa iti poata trimite notificari. Notificarile in sine sunt fragmentatori de atentie si, daca le elimini, poti intra in stare de flux mai usor. Aplicatiile cele mai nocive din punctul asta de vedere sunt: Facebook-ul, orice alt canal de social media si aplicatia prin care accesezi emailurile.
  • stergi jocurile de pe telefon (nu are rost sa spun de ce in detaliu)
  • stergi aplicatiile social media INCLUSIV FACEBOOK
  • stergi emailul de pe telefon

 

Nu este nevoie sa le faci pe toate, ci mai degraba este un fel de “ghiveci” de actiuni din care poti alege ce ti se potriveste, in functie de cat de mult te afecteaza tehnologia si multitasking-ul.

 

Metoda 2 – Plantezi un copac

Copacul face un singur lucru. Creste. Nu are emailuri care il deranjeaza, nu se joaca, nu sta pe facebook. Doar creste.

Bineinteles ca este o metafora aici.

 

La un moment dat cautam aplicatii de productivitate pe internet care sa ma ajute mai mult in ceea ce fac. Devenisem insa un pic frustrat, pentru ca lipsa calitatii lor de multe ori este evidenta, pe de o parte. Pe de alta parte mare parte dintre aplicatiile de productivitate, prin notificari si modul in care sunt construite nu fac decat sa iti fragmenteze si ele atentia mai mult, ajungand sa fie la fel de nocive cum sunt majoritatea aplicatiilor instalate pe un smartphone.

 

Si, la un moment, dat am dat de o aplicatie micuta numita Forest (“Padurea”). Eu o numesc: aplicatia impotriva aplicatiilor. Dintre toate aplicatiile de productivitate pe care le-am testat, Forest este una dintre cele mai simple si, aparent, cele mai inutile aplicatii pe care le poti gasi pe internet.

 

Pe scurt, in fiecare zi poti planta tufisuri (sarcini de pana in 20 de minute) sau copaci (sarcini de pana in 2 ore). Atat de mult timp le ia ca sa “creasca“.

 

Actiunea este simpla:plantezi un tufis sau copac (si desemnezi perioada de timp in care sa ajunga la maturitate) daca te atingi de telefon in perioada respectiva, tufisul/copacul se usuca si nu mai creste daca nu te atingi de telefon si iti faci treaba in fereastra respectiva de timp, in gradina ta pe ziua respectiva, gasesti un tufis sau un copac dupa care reiei actiunea de “plantat”

 

Plantatul respectiv reprezinta de fapt perioadele in care vrei sa te concentrezi, sa intri in stare de flux si sa nu te lasi influentat de telefon. Este incredibil cum, prima oara cand am folosit aplicatia, am constientizat cat de fragmentata imi era atentia de telefon. Puneam mana pe el inconstient, il deschideam – vedeam copacul cum creste si un mesaj al aplicatiei:

“Lasa-ma in pace!“

“Pune telefonul jos!”

Ca ars puneam telefonul jos si ma intorceam la “treaba”, ca nu cumva copacelul sa mi se usuce si sa moara.

 

Aplicatia iti da posibilitatea sa asculti muzica in timp ce copacelul creste in continuare, ceea ce e un plus imens: poti asculta muzica ta proprie, din telefon, dar iti si pune la dispozitie o arhiva destul de minimalista cu muzica de fundal pe care sa o asculti in timp ce lucrezi.

 

Are si cateva elemente foarte simpliste de gamification, dar care te face si mai dependent de propria productivitate, in final: la inceput ai acces doar la o specie de tufis si la o specie de copac. Dupa fiecare tufis si copac plantat, in functie de timpul in care a crescut, primesti puncte cu care poti cumpara alte specii de plante pe care sa le plantezi.

 

Are inclusiv statistici – iti arata cate “ore” de concentrare ai in fiecare zi si iti arata si grafic cum arata aceasta “concentrare” (copacii respectivi si eventual trunchiuri uscate de copaci, cand nu ai putut rezista si ai pus mana pe telefon). Cifrele respective iti arata si o “dimensiune” a productivitatii tale (in sensul in care poti vedea cate ore de “stare de flux” sau “concentrare”, fara fragmentare, ai din 8-10 ore de munca).

 

La inceput am avut sub o ora “curata” intr-o zi, moment in care mi-am pus serioase intrebari daca depun destul de mult efort in inchiderea “galagiei” exterioare mie. Acum in zece ore ajung chiar si la 5 ore curate, fara intreruperi. Inca mi se pare putin, dar am ajuns departe de locul de unde am plecat.

 

Aplicatia nu este gratuita, costa aproximativ 2 dolari, dar m-a convins sa o cumpar o recenzie a unui tip care spunea: “Merita toti banii. Plantezi copaci ca sa fii productiv. Desi pare o idee idioata, am facut lucruri si mai tampite de atat ca sa intru in stare de flux.“

 

Iti dau linkul mai jos, are versiune si pentru iphone si pentru android:

https://www.forestapp.cc/en/

 

Tin sa mentionez ca nu am niciun interes sa promovez aplicatia asta, in sensul ca nu castig niciun ban daca ti-o instalezi. Am testat sute de aplicatii de productivitate, care de care mai complicate, unele gratuite, altele pe bani.

 

Iar dracovenia asta este una dintre cele mai bune aplicatii – in sensul in care m-a ajutat sa nu mai folosesc internetul, telefonul, mailul, facebook-ul – fara sa fie nevoie sa le dezactivez, sa renunt la telefon sau sa il dau pe flight mode.

 

Exista totusi o sansa mica de a aparea o urgenta in viata ta, cand chiar sa fie important sa raspunzi la telefon. Doar ca aplicatia asta iti spune, indirect, cand vezi ca te suna cineva: “Este atat de important telefonul asta, incat sa omori copacul pe care l-ai plantat?”. Constientizezi fragmentarile continue din timpul zilei si reusesti sa le gestionezi. Copacul creste si, la final, pui mana pe telefon si suni pe cine ai de sunat.

5 stele din 5

 

Metoda 3 – “Doar 30 de minute“

Metoda asta dedicata celor care se apuca greu de treaba, lenesilor, dar si celor care au o zi proasta, in care nu se pot concentra, pentru ca mintea le joaca feste. Este o metoda psihologica, mai degraba, dar ca sa iti spun cum functioneaza, mai intai trebuie sa iti explic contextul.

 

De obicei cand ne lasam “fragmentati” de youtube, facebook, instagram, mailuri – desi stim ca avem ceva important de facut, asta se intampla pentru ca percepem sarcina respectiva stresanta, plictisitoare, de durata. In plus, nu prea stim de unde sa o apucam.

 

Asa ca stam cu ochii pe pereti si pierdem timpul, ratand startul.

Eu am o vorba legata de propria mea productivitatea, s-ar putea sa nu ti se potriveasca si tie. Dar pe mine ma ajuta ca sa fiu “in picioare” dimineata la prima ora:

“Asa cum incepe ziua, asa se si termina.”

Ce inseamna asta? Inseamna ca daca incep ziua cu filme pe internet, cu mailuri inutile, cu telefoane, cu urgente – ziua respectiva imi scapa de sub control si devin reactiv. O minte agitata are propriul momentul, este greu sa o stapanesti. Dar cel mai bun moment ca sa o linistesti si sa iti conservi energia este la inceputul zilei, in functie de primele lucruri pe care le faci si care vor dicta restul zilei.

 

Dar exista zile in care pur si simplu nu ai chef, cand stai cu gandul la ceea ce vrei sa faci si ti se pare totul imens. Si mintea ta fuge la tot felul de ipoteze, incepi sa compari obiectivul pe care vrei sa il atingi cu locul unde te afli in prezent si ti se pare o munca titanica. Decat sa te apuci de treaba, mai degraba ai face orice altceva. Sa sapi o gradina, sa alergi 40 de kilometri, sa dai de 10 ori cu capul in perete…

 

Sau, si asta fac cei mai multi, sa piarda timpul folosindu-se de orice motiv, mintindu-se ca daca mai asteapta putin, poate le vine cheful.

Starea de flux are loc aici si acum. Cand mintea fuge in 1001 directii, atunci te poti folosi de acest mic truc.

Pur si simplu iti spui ca nu trebuie sa ai chef, sa iti placa, sau sa te gandesti in 1001 directii – doar in primele 30 de minute.

Si pe urma te poti intoarce la orice altceva.

30 de minute in care doar faci, cu mintea goala de haos si galagie. Doar atat.

Si pe urma esti liber.

Trucul asta face minuni in fata celor mai mari blocaje posibile. Dar nu iti spun ce efect are, mai degraba foloseste-l tu si vezi ce iti aduc cele 30 de minute. Pentru ca o sa ai o surpriza.

 

Sursa: http://construimimperii.ro

 

Expert antreprenoriat

Sandu Costel Sorin

 
 
 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top