Community. Intelligence. Development.

Proiecte incheiate

Dec 10, 2018

Politicile UE pentru susținerea antreprenoriatului și a IMM-urilor



 

 

Politicile UE pentru susținerea antreprenoriatului și a IMM-urilor

 

Small Business Act for Europe, 2008. Promovarea creșterii și competitivității IMM-urilor, concomitent cu modernizarea administrației publice în vederea îmbunătățirii mediului de afaceri sunt prioritățile centrale ale comunicărilor Comisei Europene „Small Business Act for Europe" din 2008 și „Review of the Small Business Act for Europe"7 din 2011. Cele două documente de politici publice se adresează principalelor problematici care afectează IMM-urile europene pe tot ciclul lor de viață.

Small Business Act revizuit, 2011. Reexaminarea SBA la începutul anului 2011 a reiterat opinia că statele membre trebuie să își intensifice eforturile de promovare a antreprenoriatului și a IMM-urilor, pentru susținerea spiritului antreprenorial în climatul economic dificil. Comisia este decisă să continue acordarea priorității pentru IMM-uri. Pentru a reflecta cele mai recente evoluții economice și pentru a alinia SBA la prioritățile Strategiei Europa 2020 cu scopul îmbunătățirii continue a mediului de afaceri, reexaminarea SBA propune noi acțiuni în mai multe domenii prioritare:

 

  • Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru investiții și dezvoltare

- facilitarea accesului la garanții pentru împrumuturi acordate IMM-urilor prin mecanisme consolidate de garantare a împrumuturilor;

- îmbunătățirea  accesului  IMM-urilor  pe  piețele  de  capital  de  risc,  precum  și  măsuri  orientate  către sensibilizarea investitorilor la oportunitățile oferite de IMM-uri;

- acordarea pentru toate băncile, indiferent de dimensiuni, a posibilității de a implementa cu ușurință linii de credite ale BEI și instrumente UE.

 

  • Reglementare  inteligentă  pentru   a  oferi  IMM-urilor  posibilitatea   de  a   se  concentra  asupra activităților de bază

- legislația îmbunătățită prin introducerea „testului IMM-urilor” de evaluare a impactului în cazul propunerilor legislative ale Comisiei, acordându-se o atenție specială diferențelor între microîntreprinderi, întreprinderile mici și cele mijlocii;

- realizarea în statele membre de „ghișee unice” pentru simplificarea procedurilor administrative;

- introducerea de ținte cuantificate pentru reducerea „supra-legiferării” practicate frecvent de structurile naționale, prin care se depășesc termenii directivelor UE la transpunerea lor în legislația națională;

 

  • Utilizarea deplină a pieței unice

- propunere pentru o bază de impozitare consolidată, comună pentru întreprinderi;

- măsuri pentru facilitarea recuperării transfrontaliere a creanțelor;

- revizuirea sistemului european de standardizare, în scopul realizării unor standarde mai favorabile IMM- urilor și mai ușor accesibile;

- orientări pentru utilizarea de către IMM-uri a normelor de etichetare a originii.

 

Sprijinirea IMM-urilorpentru a face față problemelor globalizării și schimbării climatice

- iniţiativa de sprijin a IMM-urilor pe piețele externe Uniunii Europene;

- o nouă strategie pentru rețele competitive la nivel global; acțiuni specifice privind transferul regional de cunoștințe între experți în mediu și energie din cadrul Rețelei întreprinderilor europene.

 

  • O guvernanță consolidată pentru implementarea SBA, inclusiv prin implicarea organizațiilor de afaceri.

 

Strategia Europa 2020

 

La Consiliul European informal (februarie 2010) a fost definit cadrul general pentru Strategia Europa 2020. Pentru ieşirea din criză şi realizarea obiectivelor propuse, eforturile statelor membre trebuie să fie mai bine orientate pentru a da un impuls competitivităţii, productivităţii, potenţialului de creştere şi convergenţă economică europenă. Noua strategie se va concentra asupra domeniilor-cheie în care este nevoie de acţiune: cunoaştere şi inovare, o economie mai viabilă, un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă şi incluziune socială. Proiectul agendei “Europa 2020” are în vedere trei mari formule de creştere economică, în decada urmatoare:

  1. creştere economică inteligentă (consolidarea cunoaşterii, inovaţie, educaţie, societate digitală);
  2. creştere economică durabilă (creşterea eficienţei în producţie şi a competitivităţii);
  3. creştere economică inclusivă (participare sporita pe pieţele muncii, dobândirea de noi abilităţi profesionale şi diminuarea sărăciei).

 

Noul plan strategic european îşi redefineste ambiţia de a face din economia Europei cea mai performantă din lume şi propune, în schimb, un model economico-social care să răspundă provocărilor actuale: globalizarea accelerată, îmbătrânirea populaţiei şi schimbările climatice.

 
Comisia Europeană a propus cinci obiective principale, care ar trebui îndeplinite până în 2020:
- 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
- 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare;
- îndeplinirea obiectivului 20/20/20 în materie de climă şi energie;
- rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superiore;
- numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
 
  • Creşterea economică bazată pe cunoaştere - noua strategie trebuie să ofere conditii cadru adecvate pentru inovare si cercetare, prin oferirea de stimulente şi punerea în comun a resurselor publice şi private. Obiectivele pentru anul 2020 vor putea fi atinse numai intr-un Spatiu European al Cercetarii eficient, eficace şi cu finantare adecvata. Politicile de educaţie vor trebui reformate astfel încât randamentul lor să crească şi să conducă la combaterea excluziunii sociale şi a sărăciei.
  • Educatia şi cercetarea, inovarea si creativitatea sunt principalele priorităţi pentru realizarea societăţii europene bazată pe cunoaştere. Trebuie intreprinse masuri pentru crearea unei veritabile piete unice online pentru ca beneficiile economiei digitale să fie folosite la potenţialul lor maxim.
  • Dezvoltarea competenţelor cetăţenilor in cadrul unor societăţi care favorizează incluziunea: Beneficiile economiei bazate pe cunoaştere depind de contribuţia directă a forţei de muncă, competenţele acesteia constituind un element central pentru creşterea economică europeană. Flexicuritatea va ocupa un loc central, fiind instrumentul care poate raspunde adecvat provocărilor impuse de noi locuri de muncă care necesită competenţe noi. Mobilitatea fortei de munca trebuie să contribuie la o mai bună corelare a cererii şi ofertei pe piaţa muncii, dar şi la asigurarea necesarului de noi competenţe.
  • Intărirea culturii antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitivă în asumarea riscurilor şi a capacităţii de inovare, reprezintă un instrument care contribuie la asigurarea competitivităţii.
  • Investitiile în capitalul uman şi modernizarea pietei muncii - un accent mai mare pe accesul la învăţământul de înaltă calitate; nevoile tot mai dinamice ale pieţei muncii impun oamenilor să investească tot mai mult în dezvoltarea propriilor abilităţi şi competenţe.
  • Deblocarea potentialului de afaceri. Pentru ca noile idei să fie transformate în creştere economică şi locuri de muncă, UE va trebui să devină un loc şi mai atractiv pentru demararea şi desfăşurarea unei afaceri, precum şi pentru activităţii şi investiţii în cercetare. Este necesară o piaţă unică funcţională (în special în domeniul serviciilor), o administraţie publică receptivă, eliminarea birocraţiei şi un cadru de reglementare eficace.
  • Investiţiile în cunoastere şi inovare.
 
UE doreşte să devină o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii: creșterea inteligentă vizează o economie bazată pe cunoaștere și inovare; dezvoltarea durabilă presupune competitivitate și eficiență în utilizarea resurselor; creșterea inclusivă se referă la o rată mai mare a ocupării forței de muncă în economie, care să genereze coeziunea economică, socială și teritorială la nivelul UE. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute UE şi statele membre să obţină un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune teritorială. Dintr-o perspectivă pe termen lung, cea mai bună cale pentru a menţine şi a spori standardul de viaţă pe baza activităţii a mai puţine persoane este aceea de a creşte productivitatea. Aceasta va solicita niveluri sporite ale abilităţilor şi competenţelor, într-o abordare pe întreg ciclul vieţii şi asigurarea faptului că piaţa (unică) poate lucra cât mai eficient cu  putinţă. Politicile destinate sprijinirii inovării vor trebui, totusi, implementate în continuare. De asemenea, provocările legate de noile tehnologii vor trebui luate în considerare prin punerea în aplicare a cadrului adecvat de implementare, cum ar fi stabilirea echilibrului optim între utilizatorii si deţinătorii drepturilor de autor, interoperabilitate, standardizare etc.
 
Strategia Europa 2020 conturează o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei pentru secolul al XXI-lea pe baza a trei priorităţi:
Creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
Creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
 
Pe baza acestor trei priorităţi se propun obiectivele principale pe care fiecare ţară să le transpună în obiective şi traiectorii naţionale, respectiv, asigurarea unui loc de muncă pentru 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare-dezvoltare, îndeplinirea obiectivelor „20/20/20” în materie de climă/energie, reducerea ratei abandonului şcolar timpuriu sub 10 % iar 40% din generaţia tânără să aibă studii superioare şi reducerea numărului persoanelor ameninţate de sărăcie cu 20 de milioane.
 
Pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice:
- „Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare;
- „Tineretul  în mişcare”  pentru  a  consolida  performanţa  sistemelor  de  educaţie  şi  pentru  a  facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
- „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de Internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;
- „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor;
- „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile;
- „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor;
- „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil;
 
Pe lângă abordarea tematică prezentată anterior, Strategia Europa 2020 se va sprijini pe un al doilea pilon care constă în întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte propriile strategii de o creştere economică durabilă şi de sustenabilitate a finanţelor publice.
 
  
Expert antreprenoriat
Dima Mihaela

 

 

 
 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top