Community. Intelligence. Development.

Proiecte incheiate

Dec 6, 2018

PROCESUL DE INOVARE FIRMA INOVATIVA I



 

 

PROCESUL DE INOVARE FIRMA INOVATIVA I
 

Procesul de inovare este o succesiune de activităţi care încearcă să transforme una sau mai multe idei în produse sau servicii destinate pieţei, adică în bani. Este evident că nu toate ideile se pot transforma în produse pe care piaţa să le accepte, deci  să plătească pentru ele.  Din acest  motiv, pentru  a avea  un portofoliu de idei suficient de bogat, pentru a avea de unde să alegem, trebuie să dispunem de mai multe surse de idei şi de un mecanism de selectare a lor, înainte de a putea spera că se vor găsi câteva care, ulterior, se vor putea transforma în bani.

 

Orice schimbare realizată în firmă cu scopul de a îmbunătăţi situaţia ei economică, poziţia ei pe piaţă, condiţiile de muncă ale personalului sau protejarea mediului înconjurător, constituie parte integrantă a procesului de inovare.

Orice schimbare care se doreşte a fi făcută, pentru a fi acceptată de personalul firmei, trebuie să fie precedată de o acţiune de sensibilizare, de informare a oamenilor, mai ales că o schimbare, oricât de nesemnificativă ar fi ea, reprezintă o investiţie, adică, se cheltuiesc bani în prezent, pentru un câştig potenţial în viitor. Finanţatorii, de regulă, acceptă cu dificultate cheltuirea unor sume de bani pentru câştiguri care pot să nu mai vină niciodată. Din acest motiv, înainte de a introduce inovarea ca politică permanentă a firmei, prima acţiune constă în modificarea culturii organizaţionale existente; acest lucru trebuie făcut pentru ca întregul personal să accepte asumarea riscului şi nu numai managerii ei, iar acesta trebuie să devină modul obişnuit de lucru al firmei, pe mai departe. O astfel de firmă poartă numele de firmă inovativă.

 

Procesul de inovare reprezentând o investiţie în viitor, pe termen lung, trebuie condus ca orice altă activitate conştientă care aduce un folos societăţii. Prin urmare, pentru asta este nevoie de manageri specializaţi în acest domeniu, adică, de manageri de inovare.

 

Managerul de inovare, ca oricare alt manager, trebuie să respecte principiile managementului general, dar, în acelaşi timp, este nevoie să coordoneze, să urmărească şi să evalueze derularea unor activităţi specifice de inovare, adică procesul de inovare din firmă. El trebuie să planifice, să programeze, să asigure resursele necesare desfăşurării activităţilor de inovare, să-şi asume riscurile inerente oricărei afaceri de risc, să asigure orientarea activităţii colectivului pe care-l conduce către atingerea obiectivelor de dezvoltare ale firmei pentru care lucrează; el trebuie să contribuie decisiv la elaborarea strategiei firmei şi să sprijine activitatea creatoare a întregului personal al firmei.

 

Managerul de inovare trebuie să fie un bun cunoscător al activităţii de cercetare, să aibe cunoştinţe temeinice de marketing şi să cunoască legislaţia care reglementează finanţarea inovării la diferite niveluri de decizie, să cunoască principalele procese tehnologice ale firmei, limitările lor, să fie un bun conducător de proiecte, adică să fie un adevărat om de afaceri.

 

Toate aceste aptitudini, necesare unui manager de inovare, nu pot fi dobândite numai prin pregătirea lui universitară de bază, tehnică şi economică. Aceste aptitudini se pot dobândi şi prin pregătire şi specializare în domeniul inovării a managerilor existenţi, a personalului tehnic şi economic din firmă. Cei mai buni manageri de inovare provin dintre managerii care au condus deja proiecte importante ale firmei, în diferite domenii.

 

Inovaţia este rezultatul material al activităţilor de inovare. Inovaţia reprezintă activitatea de inovare aplicată unui produs sau serviciu anume. Nu toate ideile noi, inovative, se transformă în inovaţii, dar cele din urmă constituie modul de fructificare a activităţii de inovare, în totalitatea ei. Rolul principal al activităţilor de inovare este de a realiza cât mai multe inovaţii reuşite. Raportul dintre costurile activităţii de inovare şi cele legate de realizarea fiecărei inovaţii în parte constituie piatra de încercare pentru managerul de inovare, deoarece nu poţi avea inovaţii reuşite fără activităţi de inovare, dar costurile acestora grevează asupra eficienţii fiecărei inovaţii.

 

Tipuri de inovare şi factorii care influenţează procesul de inovare la nivelul unei firme

Tipurile principale de inovare la nivelul unei firme

 

Inovarea este o activitate din care rezultă un produs (bun sau serviciu) nou sau semnificativ îmbunătăţit lansat pe piaţă, sau reprezintă introducerea în propria întreprindere a unui proces nou sau semnificativ îmbunătăţit. Inovarea este bazată pe rezultatele unor tehnologii noi, pe noi combinaţii ale tehnologiei existente sau pe utilizarea altor cunoştinţe obţinute de întreprindere. Inovarea poate fi dezvoltată de întreprinderea inovativă sau de altă întreprindere. Nu vor fi considerate ca inovări vânzările de produse inovative ale unei întreprinderi care au fost realizate sau dezvoltate anterior de către alte întreprinderi.

Inovarea se clasifică în patru tipuri principale :

-        Inovare de produs;

-        Inovare de proces;

-        Inovare organizaţională;

-        Inovare de marketing.

 

Inovarea de produs

Inovarea de produs se referă la bunuri şi servicii cu caracteristici sau intenţii de utilizare care diferă semnificativ de produsele precedente realizate de întreprindere. Aceasta include: specificaţii tehnice noi sau semnificativ îmbunătăţite, componente şi materiale, software (program de calculator) încorporat, utilizator prietenos sau alte caracteristici funcţionale. Inovările de produs pot consta în bunuri şi servicii care sunt în întregime noi pentru firmă sau noi pentru piaţa firmei sau bunuri şi servicii care au fost semnificativ îmbunătăţite.

Inovările de produs exclud:

  • Schimbări sau îmbunătăţiri minore;
  • Actualizări de rutină;
  • Proceduri de control;
  • Schimbări sezoniere sau alte schimbări ciclice (ca de ex. liniile de confecţii);
  • Modificările aduse unui produs la cererea unui singur client, dacă produsele similare, destinate altor clienţi, rămân neschimbate;
  • Schimbări de design care nu alterează caracteristicile funcţionale sau tehnice ale unui bun sau serviciu;
  • Simpla revânzare de noi bunuri şi servicii cumpărate de la alte întreprinderi, cu excepţia bunurilor şi serviciilor dezvoltate şi produse de filialele străine ale întreprinderii.

 

Exemple de bunuri noi sau semnificativ îmbunătăţite

  • Înlocuirea unor materii prime cu altele având caracteristici îmbunătăţite (ex. textile respirabile, amestecuri uşoare dar rezistente, materiale plastice nepoluante pentru mediul ambiant);
  • Introducerea unor componente noi sau îmbunătăţite la liniile de produse existente (ex. sisteme de frânare ABS, sisteme navigabile GPS în echipamentul de transport, aparate foto încorporate în telefoane mobile, sisteme de fixare pentru îmbrăcăminte etc.);
  • Echipament care are încorporat un software (program  de calculator)  ce permite utilizarea mai prietenoasă sau mai comodă, ca de ex. aparate de prăjit pâinea care se opresc automat când se prăjeste pâinea sau sisteme GPS care identifică locaţia diferitelor magazine sau service-uri;
  • Adăugarea unor funcţiuni noi: funcţiuni de imprimare faţă-verso, faruri de bicicletă care pot fi reîncărcate cu port USB.

 

Exemple de servicii inovative

  • Îmbunătăţirea accesului clienţilor, cum ar fi servicii de preluare şi predare a maşinilor închiriate;
  • Serviciul de abonare la DVD-uri (unde clienţii care plătesc o taxă lunară pot comanda un număr prestabilit de DVD-uri prin internet cu livrare prin poştă la domiciliu şi returnare printr-un plic pretimbrat);
  • Introducerea pentru prima dată a serviciilor pe internet cum ar fi: banking, sisteme de plată pe bază de chitanţă, plată electronică şi achiziţionare de bilete de avion sau bilete de teatru, reţea de site-uri sociale;
  • Noi forme de garanţie (de ex. o garanţie extinsă pentru bunuri noi sau utilizate sau pachete de garanţii cu alte servicii cum ar fi: cărţi de credit, conturi bancare sau carduri de fidelitate pentru clienţi);
  • Instalarea de sisteme de încălzire cu gaze în exteriorul restaurantelor sau la terasele cu bar sau instalarea unor ecrane video în avioane, autobuze sau trenuri.

 

Inovarea de proces

Inovarea de proces apare atât în sectoarele de servicii cât şi în sectoarele de producţie şi include metode de producţie noi sau semnificativ îmbunătăţite: logistice, sisteme de furnizare şi distribuţie şi activităţi “back office” cum ar fi întreţinere, cumpărare şi operaţiuni contabile. Ele includ schimbări semnificative în tehnici specifice, echipament şi/sau software, intenţionând să îmbunătăţească calitatea, eficienţa sau flexibilitatea unei activităţi productive sau a unei activităţi de aprovizionare sau să reducă riscurile privind siguranţa mediului ambiant.

Inovările de procese exclud:

  • Schimbări sau îmbunătăţiri minore;
  • O creştere a capacităţilor de producţie sau servicii prin adăugarea unor sisteme de prelucrare sau logistice, care sunt similare cu cele deja existente;
  • Inovări care au o interfaţă importantă cu clientul, cum ar fi serviciul de preluare şi livrare (acestea sunt inovări de produs).

 

Exemple de metode inovative de producere de bunuri şi servicii

  • Instalarea unor tehnologii de fabricaţie noi sau îmbunătăţite, cum ar fi echipament de automatizare sau senzori în timp real care pot regla procesele;
  • Echipament nou necesar pentru produse noi sau îmbunătăţite;
  • Dezvoltarea producţiei asistată de computer sau altă tehnologie de îmbunătăţire a capacităţilor de cercetare, cum ar fi echipament de bioimagistică;
  • Procesare mai eficientă care reduce cerinţele pentru consumul de materiale şi energie pe unitatea de produs rezultat.

 

Exemple de metode inovative logistice, de furnizare şi de distribuţie

  • Introducerea unui cod de bare sau chip-uri RFID (Radio Frequency Identification) pentru a urmări materialele prin intermediul lanţului de aprovizionare;
  • Sisteme de radio navigaţie prin satelit GPS (Global Positioning Systems) pentru echipament de transport;
  • Răspuns automat furnizorilor care utilizează schimb de date electronice.

 

Inovarea organizaţională

Inovarea organizaţională reprezintă implementarea unei schimbări semnificative în practicile de afaceri ale întreprinderii, organizarea responsabilităţilor şi luării deciziilor la locul de muncă, care include formare profesională sau instruire pentru creşterea competenţelor şi responsabilităţilor şi organizarea relaţiilor externe cu alte întreprinderi sau instituţii publice. Ele intenţionează să îmbunătăţească capacitatea inovativă a firmei sau caracteristicile de performanţă, cum ar fi calitatea sau fluxul muncii sau timpul de răspuns la oportunităţi şi crize. Inovările organizaţionale de obicei implică schimbări la mai mult de un lanţ furnizor al întreprinderii şi sunt mai puţin dependente de tehnologie decât inovările de proces.

Schimbările organizaţionale ar trebui să fie gândite înainte şi să fie parte a unei decizii conştiente ca parte a unui management pentru îmbunătăţirea performanţelor întreprinderii. Aceasta nu înseamnă că schimbarea organizaţională trebuie să aibă succes pentru a fi numărată ca inovare doar dacă există o schimbare măsurabilă a randamentului, precum productivitatea sau vânzările directe.

Inovările organizaţionale exclud:

  • Schimbări în strategia managerială, care nu sunt însoţite de introducerea unei schimbări organizaţionale semnificative;
  • Introducerea unei noi tehnologii care este utilizată numai pe un departament al firmei (de ex. în producţie). Acestea sunt de obicei inovări de proces;
  • Simplele extensii ale schimbărilor organizaţionale care au fost deja implementate în trecut sau în cadrul unui departament al întreprinderii. De ex., reorganizarea sarcinilor într-o unitate a întreprinderii nu este inovare organizaţională dacă aceeaşi reorganizare a fost deja implementată într-o altă unitate proprie a întreprinderii.

 

Exemple de inovări în practicile de afaceri

  • Stabilirea unor echipe formale sau informale de lucru pentru îmbunătăţirea accesului şi împărtăşirea cunoştinţelor între diferite departamente, cum ar fi cel de comerţ, cercetare, producţie etc.
  • Introducerea unor standarde de control al calităţii pentru furnizori şi subcontractori;
  • Sisteme de furnizare de management pentru a optimiza alocarea resurselor de la sursele de intrare până la furnizarea finală a produselor;
  • Prima introducere a unor stimulente pentru performanţă individuală sau de grup;
  • Prima introducere a teleworking-ului (o muncă practicată de la distanţă cu ajutorul calculatoarelor şi telecomunicaţiilor) sau a biroului “fără hârtie”.

 

Exemple de inovări organizaţionale referitoare la organizarea muncii

  • Reducere sau creştere în structura ierarhică de luare a deciziilor;
  • Schimbări în responsabilităţi, cum ar fi acordarea unui control mai substanţial şi responsabilitate asupra proceselor muncii pentru personalul productiv, de distribuţie sau de vânzare;
  • Introducerea Sistemului de Performanţă Înaltă de Lucru (High Performance Work System-HPWS) caracterizat de o organizare holistică înfăţişând structuri ierarhice plate, rotaţia locurilor de muncă, echipe auto-responsabile, multi-tasking (rularea mai multor programe informatice în acelaşi timp), o implicare mai mare a angajaţilor cu pregătire medie în luarea deciziilor şi înlocuirea canalelor de comunicaţii verticale cu cele orizontale;
  • Sisteme de formare profesională sau de instruire noi, cum ar fi video la fiecare staţie de lucru a angajatului care înfăţişează provocări în curs de desfăşurare pentru întreprindere sau care furnizează informaţii referitoare la modernizarea calificării cu scopul de îmbunătăţire a abilităţii angajaţilor în recunoaşterea problemelor şi în preluarea responsabilităţii;
  • Crearea unei directii noi, de ex. prin împărţirea managementului de marketing  şi de producţie în două direcţii sau alternativ, o schimbare pentru a integra direcţiile.

 

Exemple de inovări în relaţii externe

  • Prima utilizare a unei surse de cercetare sau producţie din afara întreprinderii dacă aceasta aduce o schimbare în modul în care fluxul activităţii este organizat în întreprindere;
  • Prima utilizare a alianţelor care solicită personal care să lucreze împreună cu personalul din altă organizaţie, incluzând schimbările de personal temporar.

 

 

- Institutul Naţional de Statistică, INOVARE ÎN INDUSTRIE ŞI SERVICII în perioada 2008-2010,

-MANAGEMENTUL INOVĂRII – Ştefan

 

 

 

Expert antreprenoriat

DIMA MIHAELA

 
 

 

 

 
 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top