Community. Intelligence. Development.

Proiecte incheiate

Oct 19, 2018

ALEGEREA AMPLASAMENTULUI NOII AFACERI



 

 
 

ALEGEREA AMPLASAMENTULUI NOII AFACERI

 

 

Alegerea celui mai corespunzător amplasament poate fi un important factor de succes în afaceri. Un bun amplasament poate permite supravieţuirea chiar şi a unei afaceri mediocre, iar unul prost poate duce la eşec si o afacere prosperă. Desigur, problema amplasamentului  trebuie pusă în funcţie de specificul fiecărei afaceri şi de obiectivele întreprinzătorului.

În alegerea amplasamentului unei afaceri trebuie analizate două aspecte: alegerea unei anumite localităţi şi alegerea unui loc specific în cadrul localităţii.

 

ALEGEREA ZONEI ŞI LOCALITĂŢII

 

Alegerea zonei şi localităţii este relativ mai importantă pentru producători şi comercianţii cu ridicata, care trebuie să ia în considerare la amplasare şi factorii economici din acea zonă.  Acestei probleme însă îi este acordată de cele mai multe ori puţină atenţie.

În alegerea zonei şi localităţii un rol important îl au următorii factori:

 

a.Preferinţele personale. De multe ori întreprinzatorul ia în considerare doar localitatea în care locuieşte atunci când se gândeşte la amplasarea afacerii. Alegerea localităţii de domiciliu ca sediu al afacerii nu este neapărat o decizie ilogică. Ea oferă anumite avantaje certe: atmosfera specifică a comunităţii; şanse sporite de a obţine credit, datorită credibilităţii mai mari; clienţii sunt persoane cărora întreprinzătorul le cunoaşte mai bine preferinţele; prietenii şi rudele pot da şi ele o mână de ajutor. Preferinţele personale nu anulează însă dezavantajele amplasării într-o zonă neconvenabilă. Simplu fapt că întreprinzătorul locuieşte în acea localitate nu anulează în mod automat dezavantajele costului ridicat, insuficienţa pieţei etc. De aceea, întreprinzătorul trebuie să ia în considerare şi alţi factori, pentru ca preferinţele personale să poată fi evaluate în mod inteligent şi nu doar pur şi simplu acceptate.

 

b.Caracteristicile economice. Baza economică a zonei sau localităţii determină în mare măsură oportunităţile care există în acel loc. Ea influenţează în mare parte gradul de ocupare, veniturile şi creşterea populaţiei. Diferenţele în baza economică se pot datora atât unor cauze naturale: zăcăminte minerale, ape termale, locuri pitoreşti, fluvii etc., cât şi contribuţiei omului la dezvoltarea acesteia. Natura ocupării, de exemplu, depinde de felul resurselor existente, iar densitatea populaţiei de numărul de locuri de muncă disponibile. De asemenea, natura şi numărul locurilor de muncă influenţează mărimea şi distribuţia veniturilor câştigate de rezidenţii comunităţii. Puterea de cumpărare a comunităţii este de importanţă maximă pentru firmele prestatoare de servicii şi pentru comerţul cu amănuntul. Ea este reflectată de: numărul populaţiei ocupate şi tendinţa ocupării, nivelul salariului mediu, nivelul venitului mediu pe familie, nivelul şi tendinţa economiilor bancare. Potenţialul întreprinzător poate evalua baza economică prin analiza datelor de recensământ şi a statisticilor privind  afacerile. De asemenea, se pot obţine destule informaţii doar văzând şi ascultând. Iată câteva semnale periculoase: imposibilitatea rezidenţilor de a găsi locuri de muncă, declinul producţiei industriale şi al vânzărilor cu amănuntul, atitudinea apatică a comunităţii de afaceri locale. Printre semnalele favorabile menţionăm: existenţa unei zone industriale puternice, existenţa instituţiilor de învăţământ superior, facilităţi de transport adecvate, activitate susţinută în construcţii, camera de comerţ şi alte instituţii civice active. Desigur, o localitate în creştere oferă mai mari oportunităţi de afaceri. Dependenţa localităţii doar de o singură mare întreprindere va face ca şi afacerile să fie influenţate de fluctuaţia acestei întreprinderi. Nu trebuie omisă şi relaţia patronat-sindicate. Grevele pot determina mari fluctuaţii în vânzările cu amănuntul sau în creşterea creditelor. Dacă localitatea are sindicate puternice, acestea pot influenţa în mare masură angajarea.

 

c. Caracteristici demografice.  Structura populaţiei unei zone sau localităţi este un alt element important în alegerea amplasamentului. Informaţiile privind structura pe vârste, stilurile de viaţă, petrecerea timpului liber etc. pot sugera natura afacerilor care se vor întreprinde.

Sociologii impart populaţia în clase sociale. Acestea sunt determinate prin evaluarea veniturilor, ocupaţie şi educaţie. S-a constatat că populaţia tinde să aibă preferinţe şi modele de comportament predictibile, care sunt determinate în mare parte de clasa de care aparţin. Aceste diferenţe sunt reliefate de modelele de cumpărare. Întreprinzătorul potenţial trebuie să determine mai întâi clasa socială şi tipul consumatorilor pe care doreşte să-i servească. Când aceste elemente sunt cunoscute, comunitatea respectivă poate fi evaluată în funcţie de puterea de cumpărare a potenţialilor consumatori, locul şi felul muncii pe care o desfăşoară, mijloacele de transport folosite, vârsta, situaţia familială şi activităţile de petrecere a timpului liber. Aceste informaţii sunt furnizate de anuarele statistice.

 

d. Concurenţa. Cei mai mulţi întreprinzători sunt preocupaţi de natura si numărul competitorilor locali. În condiţiile unei competiţii puternice, o parte din noile afaceri s-ar putea să nu reziste, în timp ce altele pot inflori. Din acest punct de vedere, amplasarea într-un centru de cumpărare cu acelaşi tip de competitori poate fi o soluţie bună. Pentru comercianţii de mobilă, de exemplu, competiţia puternică atrage clienţi şi din alte zone. Un mic comerciant de produse alimentare  nu va putea rezista însă prea mult, dacă există o competiţie puternică. Calitatea competiţiei influenţează şi ea amplasarea. Dacă firmele concurente existente nu sunt agresive şi nici nu oferă gama completă de servicii dorită de consumatori, există şanse viabile de a intra în afaceri în acea comunitate.

Un alt aspect legat de competiţie este ambiţia şi abilitatea întreprinzătorului. Un întreprinzător neambiţios şi neexperimentat nu va rezista prea mult în lupta cu concurenţii, în timp ce unul ambiţios, experimentat şi bine pregătit va găsi competiţia binevenită şi va încerca să câştige din aceasta prin oferirea unor produse mai bune calitativ sau servicii de înaltă calitate.

 

ALEGEREA UNUI ANUMIT LOC ÎN CADRUL LOCALITĂŢII

           

Dacă întreprinzătorul s-a  decis asupra zonei şi localităţii, el trebuie să aleagă acum locul din cadrul localităţii în care să-şi amplaseze afacerea. Desigur, el va trebui să ţină cont de specificul firmei în acest demers.  Astfel, în alegerea celui mai bun amplasament un comerciant cu amănuntul se va gândi la un loc care are o foarte mare accesibilitate la clienţii pe care doreşte să îi deservească. Pentru comercianţii cu ridicata mai importante sunt costurile de transport şi cele de depozitare şi apoi accesibilitatea clienţilor. Producătorii se gândesc în primul rând la posibilităţile de extindere, accesul la căile de transport feroviare şi rutiere şi depozitarea reziduurilor. O firmă prestatoare de servicii se va gândi în special la accesibilitatea clienţilor şi costul chiriei. Deoarece amplasamentul este dificil de schimbat, întreprinzătorul trebuie să se gândească cu foarte mare atenţie la locul unde va amplasa afacerea sa. În continuare, vom prezenta criteriile şi cerinţele de amplasare pe tipuri de afaceri.

 

1. Comerţul cu amănuntul. Amplasamentul este factorul determinant în succesul sau eşecul unui magazin cu amănuntul şi aceasta pentru că obiectivul principal al afacerii îl reprezintă maximizarea volumului vânzărilor. Pentru aceasta, el trebuie să fie amplasat în aşa fel încât să atragă clienţii.  Prin urmare, criteriile de amplasare ale unui astfel de magazin sunt: apropierea de clienţii pe care îi deserveşte; traficul pietonal, imagine favorabilă a locului, parcare, înfăţişare plăcută a clădirii, accesibilitate la autobuz sau tramvai, apropierea altor afaceri, accesibilitate la magazin, termen de închiriere, restricţii privind circulaţia.

O importanţă deosebită în comerţul cu amănuntul o are definirea zonei comerciale. Aceasta reprezintă teritoriul în care locuieşte  sau face cumpărături populaţia. Între numărul de clienţi serviţi de o zonă comercială şi natura afacerii există o strânsă relaţie. Cercetările arată că populaţia necesară pentru un magazin alimentar este de cca. 4.000 persoane, pertru un magazin de încălţăminte cca. 6.500 persoane, pentru o florărie 8.500 persoane, pentru un magazin de mobilă 16.000 persoane.

 

2. Servicii. Unităţile prestatoare de servicii au multe din cerinţele de amplasare asemănătoare cu cele ale magazinelor cu amănuntul. Pentru o frizerie, coafură sau studio fotografic, de exemplu, cerinţele sunt foarte asemănătoare. Totuşi, felul serviciilor prestate are o mai mare influenţă asupra cerinţelor de amplasare decât în celelalte tipuri de afaceri. Firmele prestatoare de servicii de o calitate cu totul deosebită sau unice, de exemplu, vor atrage clienţii, chiar dacă amplasarea nu este foarte convenabilă. În general, firmele prestatoare de servicii trebuie să fie amplasate în locuri fără zgomot, curate şi cu o înfăţişare atractivă.

Alte firme prestatoare de servicii nu au pur si simplu nevoie de o amplasare specială, deoarece sunt vizitate rar de clienţi. Servicii precum repararea bunurilor electrocasnice, a instalaţiilor sanitare se prestează la domiciliul clientului, comenzile primindu-se, de regulă, prin telefon. În acest caz, amplasarea nu are în vedere decât criteriul costurilor. În amplasarea cabinetelor medicale, doctorii preferă zonele centrale, apropierea unei clinici sau spital.  Avocaţii preferă în mare parte birouri în zonele centrale, la etajele superioare ale clădirii.

 

3. Comerţul cu ridicata. Comerciantul cu ridicata este preocupat în primul rând de volumul vânzărilor atât pe total cât şi pe grupe de mărfuri. De aceea, pentru el în amplasare mai importante sunt următoarele criterii: costul transportului, accesibilitatea clienţilor, costul amplasării. Unele tipuri de afaceri cu amănuntul necesită amplasamente speciale. Astfel, un comerciant de îmbrăcăminte trebuie să aibă depozitul lângă un oraş mare. De asemenea, un comerciant de produse alimentare îşi poate amplasa depozitul în zonele rurale. Amplasarea firmelor cu ridicata depinde şi de metoda de vânzare folosită. Dacă se face o vânzare activă, clienţii nu trebuie să vină la depozit, ei fiind aprovizionaţi de comerciantul cu amănuntul. În această situaţie nici parcarea nu mai este o problemă deosebită.

 

4. Industrie. Amplasarea unei firme industriale este mult mai complexă decât în celelalte tipuri de afaceri. Ea presupune luarea unei decizii pe termen lung, întrucât mutarea întreprinderii în altă parte este adesea imposibil de realizat fără costuri extrem de mari. În alegerea amplasamentului, întreprinzătorul trebuie să realizeze un echilibru între următoarele criterii: veniturile din vânzări, costul prelucrării, costul transportului. Aceste criterii variază în importanţă în funcţie de mărimea pieţei întreprinderii. Alte criterii care trebuie luate în considerare la amplasarea unui întreprinderi industriale sunt: costul şi structura forţei de muncă din zonă, accesul la căile ferate şi cele rutiere, costul terenului, existenţa utilităţilor industriale, gradul de poluare, posibilităţi de extindere, depozitarea deşeurilor.

În unele cazuri, perisabilitatea produselor dictează amplasarea întreprinderii. Legumele şi fructele se conservă în apropierea locurilor de recoltare. Peştele este prelucrat şi conservat în apropierea apelor de unde peştele este pescuit. Amplasarea este determinată, de asemenea, de accesul uşor şi rapid la produsele perisabile.

 

(Sasu C. – Iniţierea şi dezvoltarea afacerilor, Editura Polirom, Iaşi, 2003)

 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top