Community. Intelligence. Development.

Proiecte incheiate

Oct 2, 2018

IDENTIFICAREA IDEILOR DE AFACERI



 

IDENTIFICAREA IDEILOR DE AFACERI

 

Pentru a reuşi în afaceri este necesară identificarea unei idei viabile, la momentul oportun şi pentru o piaţă adecvată. În acest capitol sunt prezentate principalele surse de idei de afaceri pe care le are la dispoziţie potenţialul întreprinzător.

 

Există o mare varietate de surse de idei de afaceri. Întreprinzătorul va trebui să determine care dintre aceste idei are un potenţial comercial suficient pentru a deveni nucleul noii afaceri.

Există două mari categorii de surse de idei noi de afaceri: tendinţele macroeconomice de evoluţie şi conjunctura microeconomică.

 

1. Tendinţele macroeconomice de evoluţie. Numeroase idei de afaceri se pot desprinde din evaluarea tendinţele macroeconomice de evoluţie. Cele mai importante tendinţe sunt cele  demografice,  sociale, tehnologice şi de afaceri.

a. Tendinţele demografice. Demografia studiază caracteristicile populaţiei. Din punct de vedere al oportunităţilor de afaceri, un interes deosebit îl reprezintă studiul segmentelor populaţiei, adică al diferitelor categorii de populaţie, după vârsta, sex, educaţie etc. Cel mai semnificativ criteriu de segmentare în iniţierea afacerilor îl reprezintă vârsta.  Două categorii de vârstă sunt mai semnificative în România: tinerii între 20-30 de ani, foarte numeroşi, care îşi schimbă preferinţele în mod frecvent, creând mereu oportunităţi de afaceri şi bătrânii, a căror număr a crescut şi el impresionant.

b. Tendinţele sociale. Dintre tendinţele sociale din care pot rezulta oportunităţi de afaceri mai importante sunt modificarea structurii familiei, modificarea preferinţelor religioase, schimbarea modelelor de coabitare datorită SIDA, creşterea interesului pentru mediul înconjurător. În ultimul timp se pune un accent deosebit pe respectarea, reluarea şi preluarea unor tradiţii şi obiceiuri, cum ar fi Paştele, Crăciunul, Anul Nou, Mărţişor, Ziua Îndrăgostiţilor, Halloween, Sâmbra Oilor,  Târgul de Fete, Sânzienele etc., evenimente sociale care pot furniza suficiente idei de afaceri producătorilor, comercianţilor şi prestatorilor de servicii.

c. Tendinţele tehnologice. Cele mai notabile tendinţe tehnologice se referă la folosirea calculatoarelor şi în special la miniaturizarea acestora. Faxurile, scanerele, poşta electronică nu erau cunoscute foarte  bine cu câţiva ani în urmă. Cuptoarele cu microunde tind să schimbe modul de a găti. Modalităţile de înregistrare a muzicii s-au schimbat de două ori în ultimii 20 de ani. Compact discurile au o tendinţa de creştere, în raport cu casetele. Videocasetele au schimbat mult industria cinematografiei. Telefonia mobilă a devenit o adevărată modă. Automatele de cafea, capucino, ceai, ciocolată fierbinte, ţigări etc. devin o necesitate reală.

d. Tendinţele în afaceri.  Una dintre tendinţele mai recente în afaceri este colaborarea marilor firme cu întreprinderile mici şi mijlocii pentru realizarea unor produse sau prestarea de servicii.

O altă tendinţă o constituie creşterea importanţei sectorului serviciilor. Desfiinţarea grădiniţelor de stat a deschis calea grădiniţelor particulare şi a firmelor de baby-sitter. Firmele de intermediere pot oferi servicii adiacente, cum ar fi repararea şi decorarea imobilelor, întocmirea documentelor cadastrale, realizarea de expertize tehnice etc. Criza transportului în comun şi a celui interurban oferă prilejul întreprinzătorilor de a înfiinţa curse particulare de transport urban şi interurban. Creşterea ponderii firmelor mici şi mijlocii creează posibilitatea înfiinţării de firme de consultanţă specializate în domeniul liberei iniţiative.

 

2. Conjuctura microeconomică. Numeroase surse de idei de afaceri apar şi la nivel microeconomic. Activitatea anterioară a întreprinzătorului potenţial, precum şi alte aspecte legate de micromediu sunt surse viabile de idei de afaceri. Iată câteva dintre acestea.

a. Experienţa precedentă în muncă. Cele mai multe idei de afaceri provin din experienţa dobândită anterior de întreprinzători. Cercetările arată că în tehnologia de vârf 85% din produsele noilor firme sunt similare cu ale firmelor în care au lucrat întreprinzătorii. Experienţa anterioară este considerată un adevărat “blockstarter” pentru întreprinzător, deoarece ea reprezintă punctul de plecare în afaceri al întreprinzătorului. Experienţa anterioară este cea mai obişnuită sursă de idei de noi afaceri pentru că întreprinzătorul s-a format în acel domeniu, a devenit competent pentru a concura cu alte firme. Concurenţa l-a făcut să cunoască mai bine produsul sau serviciul şi neajunsurile acestuia. El cunoaşte deja furnizorii, clienţii şi modul de operare a afacerii.

Experienţa anterioară poate constitui nu numai un mediu care încurajează înfiinţarea unei afaceri, dar care face şi posibil acest lucru, prin finanţarea noii firme. În alte situaţii firma precedentă nu este interesată de  noul produs al întreprinzătorului sau nu cunoaşte intenţiile acestuia, care îşi menţine locul de muncă până când noua afacere poate fi lansată. O situaţie extremă este aceea în care prin disponibilizare întreprinzătorul foloseşte experienţa anterioară pentru a intra în afaceri pe cont propriu.

b. Hobiuri şi vocaţii. Transformarea unei pasiuni într-o afacere este o alternativă de afaceri demnă de luat în considerare.  În acest caz, cu siguranţă, întreprinzătorul va face un lucru cu pasiune şi pe care îl cunoaşte foarte bine. Se consideră însă că asemenea afaceri nu au întotdeauna succes.  Ele se limitează la produse care pot fi uşor finanţate şi realizate de o singură persoană. Cele mai multe dintre aceste produse sunt realizate cu migală, pentru scopul personal al inventatorului, care se gândeşte ulterior că şi alţii vor avea aceleaşi preferinţe ca şi el şi va putea începe astfel o afacere. Această gândire egocentristă poate duce însă la eşec. De aceea, este indicat ca întreprinzătorul să studieze mai întâi piaţa şi apoi să transforme hobiul în afacere. Eventual, poate realiza câteva prototipuri pe care să le verifice prin teste de piaţă limitate, pentru a nu fi prea costisitoare. Oricum, întreprinzătorul nu va avea de pierdut. Dacă produsul nu va fi cerut de piaţă, el va fi realizat în continuare pentru propria plăcere a celui ce l-a inventat. Producerea dulceţurilor, peltelelor, siropurilor, compoturilor, marmeladei, conservarea legumelor şi zarzavaturilor prin murare, saramurare sau oţet, producerea unor alimente marinate, afumate sau băuturi  speciale sunt exemple de oportunităţi din această categorie.

c. Contacte sociale. Relaţiile sociale joacă, de regulă, un rol deosebit de important în înfiinţarea de noi firme. Uneori ele au chiar  funcţia de generarea a unor noi idei de afaceri. De cele mai multe ori contactele sociale se dezvoltă din relaţiile de serviciu. Astfel, clienţii pot furniza idei foarte valoroase privind introducerea unui nou produs sau serviciu. Distribuitorii pot oferi informaţii utile privind calităţile şi defectele produselor şi îmbunătăţirile ce pot fi aduse. Prin analizarea atentă a produselor oferite de concurenţi se poate ajunge la o idee de produs mai performantă. Participarea la târguri şi expoziţii oferă un excelent prilej de a culege informaţii despre clienţi, de a discuta cu distribuitorii, de a  vedea tendinţele pieţei şi de identificare a unor produse potenţiale pentru noua afacere. Idei viabile de afaceri pot fi obţinute şi din alte contacte speciale. Prietenii, rudele, cunoştinţele  au de multe ori idei valoroase pe care nu doresc sau nu pot să le materializeze şi le oferă bucuroşi celor interesaţi.

d. Constatări personale. Uneori observarea directă a unei nevoi de cu zi  poate deveni o sursă de inspiraţie pentru un produs sau serviciu de succes. Lui King C. Gillete, de exemplu, i-a venit ideea aparatului de bărbierit cu senzori bărbierindu-se. Desigur, multe alte persoane ar fi putut-o face înainte. În această acţiune însă primul pas îl constituie recunoaşterea nevoii şi după aceea găsirea unei soluţii. Tot prin constatări personale se pot observa şi nevoile altor persoane, indiferent dacă sunt sau nu conştiente de acest lucru. Afacerile concurenţilor ne pot furniza idei privind viabilitatea activităţilor pe care aceştia le desfăşoară. Ştirile zilnice şi chiar zvonurile pot sugera unele tendinţe in afaceri. Inspiraţia şi flerul întreprinzătorului pot juca un rol important în această privinţă.

e. Cercetări proprii deliberate. Deşi în mod normal întreprinzătorul ar trebui să caute sistematic idei noi, realitatea arată că ideile de afaceri apar mai frecvent cu totul întâmplător. Totuşi, procesul în sine de căutare persistentă a ideilor poate duce la apariţia de idei noi. Studiile de creativitate arată că descoperirile apar în cele mai neaşteptate momente, însă numai după ce persoana respectivă a depus un efort stăruitor, uneori descurajant  pentru  găsirea răspunsului la problemă.

Cercetarea deliberată presupune studiul  cărţilor, revistelor de specialitate, lecturarea ziarelor şi a publicaţiilor comerciale din domeniul respectiv de activitate. Revistele Idei de afaceri şi Revista IMM sunt de un real folos în acest sens. Paginile aurii oferă informaţii utile despre natura afacerilor din zonă.

Idei noi se pot obţine şi prin folosirea metodei brainstormingului. În felul acesta pot fi generate idei după idei, fără a le considera nefezabile. Brainstormingul “deschide mintea”, fără a face judecăţi de valoare.

f. Instituţii de cercetare.  Numeroase institute de cercetare şi universităţi realizează cercetări în cele mai diverse domenii. Întreprinzătorul poate cumpăra patentul unei invenţii. De asemenea, el poate să se familiarizeze mai întâi cu domeniul respectiv, pentru a constata dacă apar idei viabile de afaceri şi apoi să participe în cadrul unei astfel de structuri de cercetare.

g. Internet.  Prin Internet se pot obţine alte surse valoroase de idei de afaceri. Câteva din opţiunile posibile pot fi găsite  în situl “Galaxy, Business and Comerce ”. Altă sursă se găseşte la situl “Entrepreneurs on the Web”. Pe Yahoo se găseşte situl “Business and Economy: Small Business Information”, care oferă conexiuni utile privind ideile de afaceri, precum “Best Business to Start”, “Entrepreneur Guide”, “Entrepreneur Resource Center” şi “WomenBiz”. Se poate, desigur, folosi şi un cuvânt cheie sau un domeniu de cercetare pentru a căuta pe Web informaţii privind zona de interes anume.

 

(Sasu C. – Iniţierea şi dezvoltarea afacerilor, Editura Polirom, Iaşi, 2003)

 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top